- Sportiv - nr. 168 / 29 August, 2008 Miercuri-seara, stelistii au muscat din gazon, au avut alura unei mari echipe europene, iar lui Becali, plangand de bucurie si multumind lui Dumnezeu, i-a iesit pasienta! Cu un Radoi, capitan al nationalei si al echipei din Ghencea, brav stalp al increderii in fortele proprii, cu un Banel Nicolita (marcatorul golului), salahorul de serviciu, hulitul de mai ieri, cu un Goian, stalp al apararii cu un Lacatus, inteligent antrenor, cu toti jucatorii ei, Steaua a ingenuncheat, in turul al treilea preliminar, echipa turca Galatasaray, reusind a treia calificare, consecutiva, in grupele Ligii Campionilor. Inchizandu-se foarte bine in fata valurilor succesive ale unei echipe fara claritate, napustindu-se spre poarta lui Zapata, purtati spre victorie de un public extraordinar, stelistii au adus romanilor bucuria pe care o meritau. Daca ar fi fost 4-0, dupa ocaziile avute, in repriza a doua, nu era o surpriza. Am vazut, in seara aceea unica, romani fericiti si turci tristi. Felicitari! Laudele si meritele revin intregii echipe si lui Lacatus _ un antrenor multumit si fericit. "Meritam o statuie pentru aceasta calificare! Ma bucur!", exclama Radoi, leul, luptatorul impecabil din teren, care, indirect, il atentiona, delicat si amical, dupa meci, pe finantatorul Becali, nasul si latifundiarul din Pipera, asupra primei de 150.000 de euro. Impozabili! O victorie, asezata sub semnul Crucii, simbol al biruintei, care asaza Romania, pentru prima oara in istoria fotbalului ei, intr-o postura de invidiat. Cu doua echipe in Champions League, adaugand si formatiile din Cupa UEFA, tara noastra are acum sapte reprezentante in elita europeana. Inca asa ceva nu s-a mai pomenit! Merite au toti componentii echipei Steaua! A fost un efort colectiv, in care _ lucru absolut firesc! _ nu spectacolul in sine, ci rezultatul a contat. A fost, inainte de toate, o