Multe legende şi simboluri din regiune sunt demontate de istorici De la vânătoarea lui Dragoş şi până la "Plopii fără soţ" ai lui Eminescu, moldovenii au creat şi propagat mai multe Multe legende şi simboluri din regiune sunt demontate de istorici
De la vânătoarea lui Dragoş şi până la "Plopii fără soţ" ai lui Eminescu, moldovenii au creat şi propagat mai multe imagini false cu privire la istoria lor.
Cea mai veche confuzie persistă chiar în jurul stemei Moldovei, care nu este un zimbru, ci un cap de bour, spun istoricii. Mitul porneşte de la legendara vânătoare a voievodului Dragoş, care ar fi urmărit şi răpus un bour.
"Spre sfârşitul secolului XVII bourul a dispărut biologic din Europa şi ca atare a început să se şteargă şi din memoria colectivă", a explicat Cătălin Hriban, cercetător la Institutul de Arheologie al Academiei Române. Potrivit acestuia, cu timpul au început să apară şi zimbri pe însemnele oficiale.
Plopii imaginari
Situaţi la intrarea sudică a Iaşiului, "Plopii fără soţ" sunt marcaţi cu un bust al poetului Mihai Eminescu. Există însă specialişti care susţin că poetul n-a călcat pe acolo.
"În vremea poetului, zona nu era locuită. Eu pun la bătaie salariul meu că nimeni nu poate prezenta dovezi certe că Eminescu a călcat măcar o singură dată pe acolo. Sunt convins că "plopii fără soţ" au fost un loc imaginar pentru el", susţine Stelian Dumistrăcel, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii "Al. I. Cuza" Iaşi.
Haiducul Coroi,un tâlhar mărunt
De Anul Nou, tinerii botoşăneni se reunesc în "banda lui Coroi" şi umblă din poartă-n poartă, ca să alunge spiritele rele. Ei cinstesc astfel un haiduc mărinimos, care a trăit la începutul secolului trecut.
În realitate, susţin unii cercetători, Coroi a fost un tâlhar mărunt. "Nici vorbă să dea sărmanilor. Fura pentru el şi atât. Dacă trăia în zi
