SĂ NU-I FIE DE DEOCHI DE VIAŢĂ!
Se găsesc unii oameni cu guri buruienoase gata să transforme România în paratrăsnetul prin care să se scurgă toţi nervii lor, toate nemulţumirile lor. Că România e fata de treabă cu care să joace bîza toţi întunecaţii, să-i dea la fiere cîte o scatoalcă bietei ţări, fiindcă nu ştiu ce s-a stricat în jurul lor.
SĂ NU-I FIE DE DEOCHI DE VIAŢĂ!
Se găsesc unii oameni cu guri buruienoase gata să transforme România în paratrăsnetul prin care să se scurgă toţi nervii lor, toate nemulţumirile lor. Că România e fata de treabă cu care să joace bîza toţi întunecaţii, să-i dea la fiere cîte o scatoalcă bietei ţări, fiindcă nu ştiu ce s-a stricat în jurul lor. Îi auzi pe unii clevetitori că bruftuiesc din vorbe România fiindcă le curge o ţeavă în baie, alţii toarnă ligheane cu zoaie în capul bietei Românii pentru că respectivii au găsit prea mult zgîrci în salam şi uite aşa e găsită vinovată şi i se aplică sudalme ţării fiindcă întîrzie troleibuzul, fiindcă s-a întrerupt curentul în patru blocuri şi tot felul de mici frecuşuri azvîrlite în spatele bietei Românii. Alţii sînt chiar sfidători la adresa ţării. O studentă, ce-i drept bună la carte, de la Institutul de Arte Plastice – secţia cronicari plastici, tuna şi fulgera că s-a săturat de România şi abia aşteaptă s-o părăsească. Cu ce te-o fi dezamăgit aşa de tare România, domnişoară sclifosită? Că înveţi pe gratis la facultatea pe care ţi-ai dorit-o, că ai şi bursă, aşa că toate refulările dumitale împotriva ţării sînt suduieli nedrepte, de om lipsit de orice profunzime, de orice recunoştinţă, de orice simţire faţă de locul unde ai văzut lumina zilei. Păi ia luaţi aminte, nedrepţi cîrtitori, există români care au avut profunde suferinţi datorită valurilor istoriei, dar n-au bîrfit răutăcios niciodată România. Unul dintre piscurile teatrului românesc, atît de îndrăgitu
