Calatoriile fulger ale presedintelui Traian Basescu in Ucraina, Basarabia, Georgia, Turcia si Azerbaidjan au starnit comentarii contradictorii in mediile de presa. Care a fost in esenta mesajul demersului prezidential?
- Presedintele Basescu a fost singurul sef de stat din UE care a vizitat nu numai Georgia, ci si Ucraina, Republica Moldova, Turcia si Azerbaidjan, adica aproape toate statele relevante in acest moment, care fie au motive sa se ingrijoreze de noua agresivitate a Moscovei (Moldova, Ucraina si Azerbaidjan), fie sunt implicate in gestionarea conductelor petroliere si de gaze naturale care trec prin Georgia (Turcia, Azerbaidjan). Indiferent de rezultate, a fost o afirmare a Romaniei pe plan diplomatic regional, ca stat activ implicat in rezolvarea conflictelor din zona, iar nu ca simplu spectator. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre un singur mesaj al acestui turneu prezidential in jurul Marii Negre, ci de mai multe mesaje, cu destinatari diferiti.
Unul din destinatari a fost UE, despre care Traian Basescu a declarat, pe buna dreptate, ca s-a miscat prea incet in chestiunea securitatii Marii Negre. A fost fara indoiala un repros voalat la adresa statelor europene, care fie nu au inteles riscurile de securitate din zona, fie nu au fost capabile sa elaboreze o linie de politica externa comuna, care sa le apere interesele in domeniul asigurarii diversificarii surselor de energie si diminuarii dependentei de gazul rusesc. Desi presedintele Basescu a atras atentia in cadrul contactelor sale bilaterale, asupra necesitatii unei astfel de politici, UE nu a avut nici o reactie semnificativa, lasandu-l pe seful statului roman sa se preocupe singur de zona Marii Negre. Izbucnirea conflictului din Georgia i-a oferit lui Traian Basescu ocazia sa le arate europenilor ca au gresit neglijand avertismentele si propunerile sale.
Pentru tarile vizitat
