Primul scenariu care poate fi luat în calcul porneste de la acceptarea, ca veridice, a datelor deja cunoscute despre averea lui Dragan si mostenitorii sai si luarea în calcul a faptului ca, imediat dupa moartea tatalui sau, fiul natural al miliardarului, Michael Fink, a declarat ca, daca nu va reusi ca pe cale amiabila sa primeasca partea din mostenire ce i s-ar cuveni, va recurge la toate procedurile legale posibile pentru recunoasterea si realizarea drepturilor sale.

Dintr-o asemenea perspectiva judiciara, problema prealabila o reprezinta, având în vedere dimensiunile imperiului economic si statutul juridic al titularului sau (printre altele, omul de afaceri se pare ca a avut dubla cetatenie, italiana si româna), determinarea legii aplicabile cazului luat în discutie. Analiza împrejurarilor relevante duce spre concluzia ca, cel mai probabil, în privinta sa opereaza dispozitiile pertinente privind succesiunile legii italiene în general si cele ale Codului civil italian în special.

Conform prevederilor art. 456 ale acestui act normativ, succesiunea se deschide prin moarte, la locul ultimului domiciliu al defunctului. Asadar, punctul de plecare temporal îl reprezinta data survenirii mortii, respectiv 21 august 2008. Din câte se cunosc, desi decesul a survenit la resedinta sa (de vara) din Palma de Mallorca, în Spania, domiciliul miliardarului se afla în Italia, acolo unde se gasesc si bunurile cele mai importante ca valoare ale mostenirii lui.

Asadar, aici se va desfasura procedura succesorala necontencioasa, iar daca pe aceasta cale nu se va ajunge la o întelegere si se va apela la justitie, instantele judiciare competente sa judece actiunile privitoare la mostenire se vor stabili tot în functie de criteriul locului deschiderii succesiunii. De altfel, redutabil specialist în drept, este de presupus ca Iosif Constantin Dragan si-a l