Pe Aeroportul Otopeni o sticla de apa plata costa 80 de mii de lei vechi, la Budapesta si la Atena este maximum un 1 euro, adica mai putin de jumatate. Un capuccino costa la noi 115 mii de lei vechi, pe aeroporturile din Ungaria si Grecia cel mult 1,5 euro. Lista poate continua, diferentele raman. V-ati putea gandi ca la asemenea adaosuri comerciale profitul Aeroportului International de langa Capitala sunt imense. Gresit. Paradoxal, aeroportul castiga sume ridicole de pe urma spatiilor comerciale din interior.
Firma care se foloseste de cei 1.766 de metri patrati din interiorul aeroportului plateste pe luna doar 4-10 euro/mp. Intre aeroport si aceasta companie exista un contract de „asociere in participatiune”. Pe romaneste, Aeroportul Henri Coanda vine cu spatiul, iar firma ii da un procent din profit. Doar 10% in cazul de fata. Situatia continua din 1998, de cand s-a semnat acest contract. Exista insa acum sanse sa se schimbe.
Potrivit unui document al Ministerului Transporturilor, valoarea spatiului pe care aeroportul il pune la bataie in aceasta afacere este mult mai mare decat aportul investitorului. Spunand ca „intr-adevar, am observat ca unele contracte sunt paguboase”, ministrul transporturilor, Ludovic Orban, ofera doua solutii: „organizarea unei licitatii sau renegocierea beneficiilor de care are parte aeroportul".
Integral in Gandul. Pe Aeroportul Otopeni o sticla de apa plata costa 80 de mii de lei vechi, la Budapesta si la Atena este maximum un 1 euro, adica mai putin de jumatate. Un capuccino costa la noi 115 mii de lei vechi, pe aeroporturile din Ungaria si Grecia cel mult 1,5 euro. Lista poate continua, diferentele raman. V-ati putea gandi ca la asemenea adaosuri comerciale profitul Aeroportului International de langa Capitala sunt imense. Gresit. Paradoxal, aeroportul castiga sume ridicole de pe urma spatiilor come
