Selecţia la nivel de copii şi juniori se face foarte greu, deoarece multe cluburi nu au piste speciale pentru antrenamente şi competiţii, antrenorii fiind nevoiţi să improvizeze
Selecţia la nivel de copii şi juniori se face foarte greu, deoarece multe cluburi nu au piste speciale pentru antrenamente şi competiţii, antrenorii fiind nevoiţi să improvizeze
Antrenorul federal Zsolt Gyöngyössy este de părere că cei mici trebuie să vină cu plăcere la antrenamente, chiar dacă, la început, atletismul pare un sport mai dificil.
Unul dintre sporturile care au adus mereu medalii pentru ţara noastră este atletismul. Mari campioni precum Doina Melinte, Violeta Beclea-Szekely, Gabriela Szabo, Marian Oprea şi Mirela Lavric au ajuns, în scurt timp, idoli ai unei generaţii care visează la medalii de aur la concursuri internaţionale.
Antrenorul federal Zsolt Gyöngyössy este de părere că baza de selecţie a scăzut. "Din păcate, la noi nu mai vin părinţii să întrebe dacă cei mici pot să facă atletism. Am ajuns să mergem noi la selecţii, însă avem o mare problemă deoarece noi nu avem încă arene competitive peste tot în ţară", recunoaşte oficialul.
Prima selecţie se face la zece ani
Iniţierea în atletism începe pe la zece ani. Zsolt Gyöngyössy ştie că micuţii trebuie să fie mereu atraşi de ceva nou: "Elementele de joacă sunt necesare, chiar obligatorii la început. Cei mici trebuie să vină cu plăcere la antrenamente şi nu trebuie să se urmărească rezultatul imediat, iar performanţa să vină în timp".
Oficialul federaţiei de specialitate ştie că cei mai buni antrenori sunt aceia care aduc copiii şi juniorii la întreceri. Problema tehnicienilor în atletismul românesc este că mulţi posibili atleţi se pierd iarna, atunci când stadioanele nu mai pot găzdui întreceri.
"Dacă reuşim să menţinem un grup până spre finalul lui octombrie, riscăm ca,
