Meseria lui Hefaistos, se pare că a fost preluată de noi, pământenii, pentru a duce mai departe bătaia ciocanului ce se auzea sus în ceruri. Meseria de potcovar, a fost, cea care zeci de ani de-a rândul a adus pâine pe masa multor familii, dar se pare că astăzi se pierde în negura vremii. La sate, unde mai exista cateva din meseriile străbunilor noştri, cea de fierar-potcovar, nu mai are continuitate. La Glăjărie, mai este un singur meseriaş, care a reuşit să „potcovească” nu doar un sat intreg dar şi pe cele din împrejurimi.

Ultimul fierar

Karacsony Radu, cunoscut de săteni ca meşterul Rudy baci, se ocupă de când se ştie de acest lucru, reuşind cu ajutorul mâinilor dibace să devină singurul meşter din zonă. Născut la 18 februarie 1935, a învăţat meserie de la tatăl său, care era tot potcovar. Stând alături de acesta, a reuşit să desprindă secretul unei meserii frumoase dar grea şi totuşi profitabilă. La 17 ani, era deja profesionist, se "juca" cu fierul şi asta face şi acum după 56 de ani de muncă. La cei 73 de ani ai săi, Rudi baci, bate fierul cât e cald. Armata, a făcut-o la Cluj la Garnizoană, unde a fost tot potcovar. La doar 19 ani, îndrăgostit foc de o fată din sat, o fată de doar 14 ani, reuşeşte să se căsătorească cu aceasta în ciuda împotrivirii socrilor, ajungând chiar să fugă cu aceasta "eram de 19 cand m-am însurat şi mi-am luat nevastă de 14 ani. Socrii au fost împotriva noastră aşa că am fugit cu ea în lume. Ne-am dus la Ibăneşti, la Podul Runcului, la un bun prieten, tot fierar şi el. Am stat aici o lună de zile unde am lucrat iar după asta ne-am întors în sat şi ne-am văzut de viaţa noastră. Şi uite, că am ajuns la 54 de ani de căsătorie, trecând peste o perioadă frumoasă, " ne povesteşte cu drag meşterul potcovar. Acum, la bătrâneţe, când boala nu-l ocoleşte, e bucuros că are în spate o familie numeroasă, nouă copii, dintre ca