SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Mi-au rămas în minte, într-un depozit plin de nedesluşiri al memoriei, cîteva fotografii dintr-un album de autor al americancei Diane Arbus. Un copil cu o mînă pierdută în explozia unei grenade, care întinde spre privitor cealaltă mînă ţinînd o grenadă neexplodată, doi părinţi bătrîni uitîndu-se mai degrabă uimiţi decît consternaţi la uriaşul lor fiu de doi metri şi jumătate, îndoit parcă sub tavanul unei odăi pentru oameni normali, o vedere-suvenir de la un congres anual al gemenilor, cu cîteva sute de perechi halucinant identice, aliniate pe nişte bănci...
SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Mi-au rămas în minte, într-un depozit plin de nedesluşiri al memoriei, cîteva fotografii dintr-un album de autor al americancei Diane Arbus. Un copil cu o mînă pierdută în explozia unei grenade, care întinde spre privitor cealaltă mînă ţinînd o grenadă neexplodată, doi părinţi bătrîni uitîndu-se mai degrabă uimiţi decît consternaţi la uriaşul lor fiu de doi metri şi jumătate, îndoit parcă sub tavanul unei odăi pentru oameni normali, o vedere-suvenir de la un congres anual al gemenilor, cu cîteva sute de perechi halucinant identice, aliniate pe nişte bănci...
Cînd am aflat că artista s-a sinucis, mi-am spus că era de aşteptat. Pentru unii oameni, realitatea nu evidenţiază decît atrocităţi. Ochiul lor nu reţine, dintr-o lume cu bune şi cu rele, decît absurdul. Îşi pun capăt zilelor, nemaiputînd să înfrunte un simţămînt stăruitor de vinovăţie. Se simt culpabili pentru lucruri care pe semenii din jur îi lasă indiferenţi.
Aşa cum există ureche absolută în muzică, există şi un văz absolut, o trăire în absolut, o emoţie în absolut. Nu cred să existe persoană care, întîlnind gemeni univitelini, să nu aibă o tresărire cu recurs meditativ. Medicina explică foarte convingător apariţia gemenilor, totuşi judecata