Există trei motive principale pentru care unii oameni se hotărăsc să devină vegetarieni: compasiunea faţă de animale, grija pentru sănătate şi protejarea mediului înconjurător. Unele
Există trei motive principale pentru care unii oameni se hotărăsc să devină vegetarieni: compasiunea faţă de animale, grija pentru sănătate şi protejarea mediului înconjurător. Unele persoane însă nu cred în siguranţa unei diete vegetariene. Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, a spus că este complicat să fii vegetarian.
Dieta vegetariană merge mână în mână cu salvarea planetei, conform unui studiu recent. Creşterea animalelor este responsabilă pentru 18 la sută din cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, după cum se precizează într-un raport al FAO. În plus, excrementele şi urina provenite de la animalele din crescătorii poluează râurile şi pânza freatică. Antibioticele, steroizii şi hormonii de creştere poluează, de asemenea, sursele de apă.
Societatea românească s-a schimbat în ultimii ani şi priveşte cu mai multă toleranţă ideea unui stil de viaţă eco, bazat pe o dietă care exclude carnea şi uneori chiar laptele sau ouăle
Sute de români au devenit vegetarieni din considerente etice, de sănătate sau pentru a salva planeta. Există însă şi păreri contrare acestui stil de viaţă.
Paul McCartney, Bryan Adams, Kurt Cobain, dar şi Franz Kafka, Friedrich Nietzsche sau Lev Tolstoi fac parte din categoria vegetarienilor celebri. Charles Darwin, binecunoscutul naturalist britanic, fondatorul teoriei evoluţioniste, a fost de asemenea vegetarian.
Aceasta a spus că "nu există o diferenţă fundamentală între om şi animalele superioare din punct de vedere al facultăţilor mentale. Animalele inferioare, ca şi omul de altfel, simt plăcere şi durere, fericire, suferinţă."
Compasiunea pentru a
