Dupa o examinare atenta a ultimelor stiri cu si despre ce au mai facut alde Stolojan, Tariceanu si Geoana, am descoperit cu o detasata indignare ca oferta politica din aceasta toamna a ajuns sa semene ingrijorator de tare cu promisiunile de viata sexuala efervescenta pe care un octogenar suferind de o dubla pareza, si pe stinga, si pe dreapta, i le face unei Romanii din ce in ce mai tinere, mai independente si mai fisnete.

Si cind spun Stolojan, Tariceanu sau Geoana, ma refer la niste posibili primi-ministri ai Romaniei, functie in care fiecare dintre cei trei s-a inghesuit sa se viseze, imediat ce li s-a terminat concediul de odihna si tratament.

Sa-l luam, de exemplu, pe Tariceanu, care, dupa ce si-a facut in ultima vreme curaj sa se ratoiasca la niste secretari de stat, are impresia ca se simte-n forma si ca a-ntinerit politic cu citeva zeci de ani. Sau pe Geoana, pe care eforturile de a-si ascunde virsta politica sub un strat gros de fard aplicat cu stingacie il fac sa juiseze de placere la gindul ca Romania se va aseza in genunchi la picioarele sale pentru a-i satisface poftele de marire. Ca sa nu mai zic de Stolojan, aceasta ciorba contabila de legume, reincalzita de toti cei carora le-a picat in farfurie, de la Iliescu pina la Basescu.

In fond, relatia dintre acesti barbati politici, cu care Romania si-a inceput acum aproape doua decenii viata politica, e una relativ paradoxala: pe masura ce ea a ajuns o tipa destul de sexy si greu de satisfacut, ei au devenit din ce in ce mai plictisitori si mai terni, ca niste babalici imbracati in pijamale, gindindu-se mai degraba la problemele lor de prostata decit la fericirea ei.

Culmea e ca acesti tataici cu izmenele lasate au impresia ca Romania e indragostita lulea de ei si ca, in fond, oricit de des i-ar veni ciclul electoral, pina la urma tot cu ei va prefera sa voteze.