Oficiali europeni, analişti şi foşti oficiali români au explicat pentru "Adevărul" motivele pentru care UE a preferat să adopte un ton soft faţă de Moscova, la Consiliul European

Oficiali europeni, analişti şi foşti oficiali români au explicat pentru "Adevărul" motivele pentru care UE a preferat să adopte un ton soft faţă de Moscova, la Consiliul European extraordinar.

Jacek Saryusz-Wolski, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul European, susţine că UE are mai multe modalităţi de a sancţiona Rusia şi că acestea ar putea fi abordate în viitor. Majoritatea analiştilor români, în schimb, consideră că zona Caucazului rămâne "de facto" sub influenţa rusească şi că Bruxelles-ul nu putea obţine mai mult de la acest summit.

O altă problemă evidenţiată de foştii miniştri de externe români este cea a unităţii. Europa a demonstrat încă o dată că în problemele importante de politică externă nu poate aborda o poziţie comună.

Proiectul european se demonstrează a fi unul aproape perfect pe hârtie, însă crize majore asemenea războiului din Irak sau celui din Caucaz arată că o politică de apărare şi de securitate comună este imposibilă în contextul în care membrii clubului european au în continuare interese de securitate şi energetice diferite.

Foştii miniştri de externe consideră că declaraţia de după Consiliul European de luni a fost maximumul pe care Europa îl putea face în relaţia cu Rusia, având în vedere contextul dat.

"UE nu putea face nimic mai mult decât a făcut. Orice s-ar fi făcut mai mult de atât ar fi însemnat să compensăm prin forţa retoricii slăbiciunea faptelor şi a mijloacelor noastre, ceea ce este o aventură întotdeauna păguboasă.

Ar fi însemnat să facem promisiuni pe care nu le putem respecta şi să ameninţăm cu sancţiuni pe care nu le putem aplica", consideră fostul ministru de externe Adrian