În fiecare zi, zeci de creştini străbat drumul pînă la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vîlcea, cu credinţa că moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul îi va ajuta să aibă copii, să se căsătorească, să se însănătoşească sau să-şi găsească liniştea, iar icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana să aducă ploaia atunci cînd pămîntul are nevoie.

În fiecare zi, zeci de creştini străbat drumul pînă la Mănăstirea Bistriţa, din judeţul Vîlcea, cu credinţa că moaştele Sfîntului Grigorie Decapolitul îi va ajuta să aibă copii, să se căsătorească, să se însănătoşească sau să-şi găsească liniştea, iar icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana să aducă ploaia atunci cînd pămîntul are nevoie. Tot aici, în Peştera Sfîntului Grigorie Decapolitul sau Peştera Liliecilor, cum i se mai spune, se află două biserici inedite: Schitul Sfinţilor Arhangheli şi Biserica Ovidenia. În peşteră se găsesc foarte mulţi lilieci de care măicuţele trebuie să aibă grijă cu sfinţenie, deoarece sînt protejaţi de UE. Pe noi ne-a îndemnat credinţa să ajungem în locaşul sfînt, apoi frumuseţea inegalabilă a locului, dar şi curiozitatea gastronomică de a afla noi reţete din bucătăria monahală.

Valori culturaleCtitorie a boierilor Craioveşti, Mănăstirea Bistriţa datează din jurul anului 1490, dar prima atestare documentară se păstrează în Hrisovul de danie datat la 16 martie 1494. Acesta i-a aparţinut lui Vlad Vodă Călugărul. Hramul este “Adormirea Maicii Domnului”. Mănăstirea a fost puternic avariată de expediţia condusă de Mihnea cel Rău în 1509. Banul Barbu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab, o reface între anii 1515 şi 1519. Pictura a fost atribuită meşterilor zugravi Dumitru, Chirtop şi Dobromir. Un clopot greu de 800 kg, numeroase icoane şi obiecte de cult deosebit de valoroase fac parte din valorile culturale ale locaşului. Tot aici, ieromonahul Macarie a instalat prima tiparniţă