Într-o Românie în care criza de personal calificat face ravagii, recomandările persoanelor de încredere pot deveni un vital instrument de recrutare. Victorie pentru economiştii clasici. Teoria a devenit realitate în piaţa muncii din România: conform declaraţiilor recente ale unor experţi, ascuţirea concurenţei şi penuria de personal calificat au dus la triumful meritului profesional peste pile în procesul de angajare. Ce ştii să faci primează. Piaţa a eliminat o formă a coru

Într-o Românie în care criza de personal calificat face ravagii, recomandările persoanelor de încredere pot deveni un vital instrument de recrutare.

Victorie pentru economiştii clasici. Teoria a devenit realitate în piaţa muncii din România: conform declaraţiilor recente ale unor experţi, ascuţirea concurenţei şi penuria de personal calificat au dus la triumful meritului profesional peste pile în procesul de angajare. Ce ştii să faci primează. Piaţa a eliminat o formă a corupţiei.

Problema este că eliminarea totală a pilelor în piaţa muncii, declarată de specialişti citaţi de colegii din Business Standard săptămåna trecută, este o iluzie. Iar dacă este reală, atunci ea nu este neapărat un lucru pozitiv. Potrivit ortodoxiei economice clasice, „pilele“ reprezintă o distorsionare (inerent nocivă) a pieţei muncii. Experienţa Romåniei validează acest punct de vedere. Angajarea vreunui domn Goe în baza relaţiilor pe care mamiţica le are cu un şef mai mare nu numai că distruge moralul celor care au muncit din greu să ajungă în acelaşi post, dar poate afecta şi performanţa organizaţiei. De cele mai multe ori, angajaţii care şi-au cåştigat postul graţie pilelor, în loc să se simtă responsabili se simt protejaţi, indiferent de rezultatele pe care (nu) le au. Ce ştiu protejaţii să facă nu contează, fiindcă ei ştiu pe cine trebuie.

Oricåt ar părea de ciudat însă, ortodoxia economic