Ţara noastră a chemat în instanţă Ucraina pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre. Miza procesului o reprezintă 12.000 kmp din Marea Neagră, în care se află resurse uriaşe de hidrocarburi. În perioada 2-19 septembrie, la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) au loc pledoariile din cadrul procesului prin care se vor delimita frontierele maritime dintre România şi Ucraina, ca urmare a eşuării negocierilor dintre cele două ţări. Instanţa internaţională va stabili cu exactitate coordonatele geografice ale liniei de demarcaţie care separă drepturile de exploatare de resurse ale României de cele ale Ucrainei în Marea Neagră. România şi Ucraina au pretenţii asupra unei suprafeţe de peste 12.000 kmp, în subsolul căreia se află circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale şi zece milioane de tone de petrol. În cazul în care României îi va reveni zona disputată, ţara noastră nu ar mai avea nevoie de importuri energetice în următorii 20 de ani. Ucraina ar epuiza aceleaşi resurse în mai puţin de doi ani.

„Acest caz nu este foarte complicat“ Audierile din procesul României contra Ucrainei au început ieri-dimineaţă cu pledoariile României. În deschiderea audierilor, preşedintele CIJ, judecătorul Rosalyn Higgins, a făcut o scurtă prezentare a istoricului procesului, începând din 16 septembrie 2004, când România a sesizat Curtea, până în prezent. Conform practicii CIJ, pledoariile României au fost deschise de agentul ţării noastre, Bogdan Aurescu, urmat de coagentul Cosmin Dinescu şi de profesorii Alain Pellet (Universitatea Paris Ouest Nanterre-La Défense) şi James Crawford (Universitatea din Cambridge), avocaţi şi consilieri ai părţii române în procedurile de la CIJ. „Acest caz nu este foarte complicat. Această constatare se bazează pe faptul că nu există revendicări teritoriale între cele două părţi, iar contextul geografic nu este complicat de