Visul de a creşte ponderea turismului în Produsul Intern Brut rămâne o formă fără fond atâta timp cât pe fundalul pozelor de vacanţă de pe litoral (şi nu numai) se văd urmele

Visul de a creşte ponderea turismului în Produsul Intern Brut rămâne o formă fără fond atâta timp cât pe fundalul pozelor de vacanţă de pe litoral (şi nu numai) se văd urmele neglijenţelor administratorilor politici, dar şi privaţi ai capacităţilor de cazare. Nu este de mirare că, în ciuda unor eforturi individuale, turismul românesc pierde în loc să câştige.

În luna iulie, gradul de ocupare în structurile de cazare a căzut cu 1,6 % faţă de aceeaşi lună din anul 2007, cu turismul de pe litoral în frunte. Micşorarea numărului de nopţi de cazare indică o nestatornicie a turiştilor.

Confortul, calitatea serviciilor sau cea a căilor de acces sunt motive suficiente de a schimba locul de petrecere a timpului liber. Cifrele statistice arată că după aproape 20 de ani nu alternativa este cea care creează diversitatea în turismul românesc. Pentru că alternativa este doar turismul extern.

În condiţiile unui grad mic de ocupare, înnoptările au scăzut cu 1% în luna iulie faţă de 2007

Gradul de ocupare în turism a fost în luna iulie de numai 45,4%. Chiar dacă litoralul va atrage 1,5 milioane de turişti la sfârşitul verii, cifrele rămân modeste.

Fiecare nouă raportare a Institutului Naţional de Statistică (INSE) a datelor privind activitatea din turism readuce în prim-plan un domeniu cu potenţial uriaş de creştere. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au fost în uşor declin în intervalul iulie faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Chiar dacă numărul total al celor sosiţi în unităţile de cazare a depăşit 900 de mii de personae, creşterea de numai 2,7% nu a oferit motive de bucurie hotelierilor. "Anul acesta au devenit vizibile efectel