Diferendul dintre Romånia şi Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre va fi soluţionat cel tårziu în februarie 2009. În joc se află zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale echivalånd cu un sfert din PIB-ul Romåniei. Luna aceasta, una dintre disputele romåno-ucrainiene, anume aceea privind platoul continental şi zona economică exclusivă din Marea Neagră, va ajunge foarte aproape de final, prin audierea părţilor în faţa Curţii Internaţionale
Diferendul dintre Romånia şi Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre va fi soluţionat cel tårziu în februarie 2009. În joc se află zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale echivalånd cu un sfert din PIB-ul Romåniei.
Luna aceasta, una dintre disputele romåno-ucrainiene, anume aceea privind platoul continental şi zona economică exclusivă din Marea Neagră, va ajunge foarte aproape de final, prin audierea părţilor în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga (CIJ). Acestea îşi vor confrunta argumentele între 2 şi 19 septembrie, urmånd ca CIJ să decidă ulterior cum se împart cei 12.000 kmp aflaţi în litigiu. Romånia va fi reprezentată la audieri de o echipă din care fac parte doi coagenţi şi cinci jurişti, condusă de lectorul Bogdan Aurescu, fost subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Ce ne månă în luptă, totuşi? Încă din anii ‘70, prospecţiunile efectuate în zonă au demonstrat existenţa unor rezerve însemnate de hidrocarburi, fapt recunoscut şi de MAE, într-un document oficial în care se arată că „în zona disputată există zăcăminte de hidrocarburi de anvergură medie“. Practic, potrivit estimărilor, sub cei 12.000 kmp de apă aşteaptă să fie exploatate zece milioane de tone de ţiţei şi o sută de miliarde de metri cubi de gaze naturale. Astfel, dacă CIJ va acorda Romåniei platoul sau cea mai mare parte a lui, rezervele noastre de ţiţei ar creşte la aproximativ 84 de milioane de
