• Usuratatea, ocheadele aruncate altor femeiusti, era pentru boieri o nota de virilitate • O femeie invinetita putea cere divort, iar daca avea bani cat a treia parte dintr-un galben, sotia dovedea ca poate iesi din puterea barbatului ei, pentru un altul
Casatoriile, cu toata stradania Bisericii, nu aveau, adesea, prea mare reusita in timp. Moldovenilor le placea sa simta tumultul vietii si cu alte femeiusti. "Barbatii desfac casatoria pentru cele mai neinsemnate cauze: n-au decat sa trimeata nevestei stirea ca nu mai voiesc sa traiasca impreuna cu dansa, si sa dea visteriei 12 dinari", nota Graziani, un calator prin Moldova primei jumatati a veacului XVII. Iorga noteaza ca aflase astfel de scrisori, ceea ce, este lesne de imaginat cat de infideli erau moldovenii fata de muieri, cum s-a dovedit si in treburile de unitate statala, mai ales cand era vorba de domnie si mazilire.
Domnitorul Moldovei de atunci, Despot Voda, cautase sa mai starpeasca aceste proaste moravuri, dar el insusi a lasat grea o grecoaica, amanta de la Suceava. Pe altii, Despot ii taia fara sa clipeasca pentru ca rupeau casniciile moldovenilor, cum Iorga a dat exemplul celor sase taiati intr-o ora. O femeie invinetita ori "dojenita" putea cere divort, iar daca avea bani cat a a treia parte dintr-un galben, sotia dovedea ca poate iesi din puterea barbatului ei, pentru un altul. Nu prea cunoastem cum era dojana data muierilor si cat de tare erau invinetite. Aceasta obisnuinta a lasarii nevestei si invers, mai arata Nicolae Iorga, devenise o lege si in zadar episcopul Lusinski, din Polonia, ajuns in Moldova, incercase sa nu mai ingaduie lejeritatea ruperii tainei nuntii, ca targovetii au facut mare galceava.
• Usuratatea, ocheadele aruncate altor femeiusti, era pentru boieri o nota de virilitate • O femeie invinetita putea cere divort, ia
