Zona cuprinsă între bulevardul Lăpuşneanu şi străzile Soveja şi Barbu Delavrancea nu este un cartier propriu-zis al Constanţei. Agenţii imobiliari o consideră însă un tot unitar, deşi

Zona cuprinsă între bulevardul Lăpuşneanu şi străzile Soveja şi Barbu Delavrancea nu este un cartier propriu-zis al Constanţei. Agenţii imobiliari o consideră însă un tot unitar, deşi ea cuprinde părţi din Tomis III, Trocadero, Anadalchioi şi Tomis Nord

Sudul Constanţei, interzis construcţiilor

Terenurile pretabile construcţiei de locuinţe noi sunt tot mai rare în oraşul de pe malul mării. Iar sudul este ocupat de zone industriale. De aceea, dezvoltatorii s-au orientat cu precădere spre nord.

Cele mai multe noi şantiere din Constanţa se găsesc în aria cuprinsă între bulevardele Aurel Vlaicu, Alexandru Lăpuşneanu şi strada Barbu Delavrancea. Teren pentru noi construcţii este din belşug în sud. Peste 450 de hectare ar putea fi folosite, teoretic, pentru dezvoltări imobiliare.

Solul este însă poluat. "În curând, va fi rentabilă şi operaţiunea de depoluare a solului, aşa încât s-ar putea să vedem în viitor, peste minimum 10 ani, construcţii noi în zonă", spune Adrian Cornea, consilier vânzări al Euroest.

PRETURI ȘI DOTARI

Din punctul de vedere al potenţialilor clienţi pentru locuinţe noi, Constanţa stă bine. Populaţia celui de-al doilea oraş al ţării este, oficial, de 310.000 de locuitori, dar în mod normal sunt aproximativ 450.000 de oameni care locuiesc în zona metropolitană Constanţa, cu buletine de Năvodari, Ovidiu, Agigea sau alte localităţi învecinate. Acest număr reprezintă peste jumătate din populaţia totală a judeţului, care se ridică la 750.000 de locuitori.

Ansamblul rezidenţial cu cele mai multe apartamente este Flamenco, dezvoltat de Gran Via. În primă fază, vor fi construite peste 900 de unităţi locative, distribuit