Peste patru mii de containere cu substanţe radioactive adunate de la Cernavodă şi Măgurele sunt depozitate necorespunzător pe teritoriul ţării noastre în Munţii Carpaţi, în localitatea

Peste patru mii de containere cu substanţe radioactive adunate de la Cernavodă şi Măgurele sunt depozitate necorespunzător pe teritoriul ţării noastre în Munţii Carpaţi, în localitatea Băiţa din judeţul Bihor

Depozitarea deşeurilor nucleare este o problemă mondială. Acestea îşi păstrează proprietăţile radioactive mii de ani.

Deşeurile radioactive rezultă în urma activităţilor zilnice de întreţinere sau de reparaţii sau în momentul opririlor programate sau neprogramate ale unei centrale nucleare şi trebuie depozitate separat de deşeurile obişnuite.

Filtrele de purificare sau cele de la sistemele de ventilaţie, uleiurile, solvenţii sau amestecurile inflamabile reprezintă câteva dintre tipurile de deşeuri radioactive, iar colectarea şi sortarea lor se face după reguli şi după criterii fixe.

Depozitarea se face în containere speciale de inox care trebuie să garanteze faptul că, cel puţin 300 de ani, acestea nu vor avea impact asupra mediului înconjurător.

Stocarea acestor recipiente trebuie făcută în depozite geologice săpate în straturi de rocă la adâncimi foarte mari sau în adâncul mărilor şi oceanelor. Sunt însă soluţii de moment, deoarece, în urma încălzirii puternice determinate de dezintegrarea radioactivă a deşeurilor din interior, materialul din care sunt confecţionate containerele se deteriorează cu timpul, iar solul este contaminat.

"Bomba atomică" din Apuseni

Primul reactor nuclear din Europa de Est şi din România a fost amplasat în 1957 la Măgurele, lângă Bucureşti, şi a fost activ mai bine de patru decenii. În anii ´80, a fost pusă în funcţiune centrala de la Cernavodă, iar, odată cu acest proiect nuclear, apare deja o mar