In prima etapa, 1873-1883, Pelesul a costat 6,5 milioane de lei aur, iar in total, 16 milioane de lei aur, cu toate adaugirile facute din 1883 si pana in 1914. Banii au provenit din caseta particulara a lui Carol I. Erau multi bani. Ar fi fost si mai mult
Nu i-a ingaduit bugetul o constructie mai somptuoasa. De aceea a si recurs la Johannes Schulz, care, pana in 1883, a fost diriginte de santier la Sinaia. Acesta a inaltat un chalet in stilul Neorenasterii germane, pe placul si dupa posibilitatile comanditarului. Il vor continua pe Schulz, dupa 1890, Karel Liman si Lecomte du Nouy.
Liman este arhitectul-sef al Casei Regale Romane dupa 1896. El incepe si lucrarile de constructie a Pelisorului, a grajdurilor regale de pe Furnica, a Economatului, a Corpului de Garda... Va fi o constructie desfasurata pe o suprafata de 3.200 mp, cu 160 de camere. Gratie imbunatatirilor aduse dupa primul Razboi Mondial de Jean Ernest sau de decoratorii J.D. Heymann, August Bemb, J. Dollitschek, Martin Sthr, Anton Pssenbacher, Bernhard Ludwig, Pelesul va deveni unul dintre cele mai coerente ansambluri Art Nouveau din Romania.
Carol I comanda doua monografii pentru a face cunoscute minunatiile palatului, ambele aparute in acelasi an: 1893. Lucrarea lui Leo Bachelin, bibliotecarul Curtii Regale - Castel Pelesch, le Chateau Royal de Sinaia - se adresa unui public francofon, in special elitei romanesti, careia i se sugera superioritatea artei germane asupra celei franceze.
A doua - Das rumanische Kunigsschloss Peles -, semnata de unul dintre cei mai cunoscuti teoreticieni ai Grunderzeit-ului, Jakob von Falke, circula in intreaga lume germanica, vestind mareata realizare a Regelui Carol in Carpati.
Pelesul este o compozitie somptuoasa, cu o mare bogatie de forme si decoruri.
E o resedinta regala care rivalizeaza prin frumusete cu castelele Mi
