Ultima zi a pledoariilor Romaniei la CIJ este marcata de patru pledoarii tehnice prin care Romania demonstreaza ca activitatile Ucrainei in zona disputata nu au nicio relevanta pentru delimitarea platoului continental si prezinta Curtii propria solutie, aratand ca ea nu duce la rezultate inechitabile pentru niciuna dintre tari.
Daniel Müller face - in primul discurs al zilei care a inceput la ora 11:00 - o analiza a jurisprudentei instantelor internationale care demonstreaza ca activitatile intreprinse de un stat in zona in disputa - precum concesionarea unor perimetre pentru explorarea sau exploatarea hidrocarburilor sau patrularea zonei in disputa, circumstante invocate de Ucraina in cazul de fata - nu au nicio relevanta in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive.
Discursul sau este completat de cel al co-agentului Romaniei, Cosmin Dinescu. El arata concret ca activitatile intreprinse de Ucraina in zona in disputa, legate de explorarea hidrocarburilor si de supravegherea activitatilor de pescuit, sunt sporadice, au survenit practic in totalitate dupa inceperea disputei cu Romania – deci, conform jurisprudentei Curtii, nu pot fi luate in considerare – si nu sustin in niciun fel linia de delimitare avansata de Ucraina.
In partea a doua a sedintei, profesorii James Crawford si Vaughan Lowe realizeaza unul dintre cel mai important punct al procesului impotriva Ucrainei. Crawford prezinta linia de delimitare avansata de Romania. Constructia, argumentata juridic, a liniei de delimitare propuse de Romania reprezinta, in esenta, o linie echidistanta intre tarmurile continentale ale celor doua tari, ajustata in sectorul de nord pentru a se tine cont de „cordonul” de 12 mile marine reprezentand zona de mare teritoriala a Insulei Serpilor.
Lowe probeaza in pledoaria sa ca linia de delimitare
