Pe fondul scumpirii energiei, reciclarea deşeurilor de plastic a readus la viaţă industria autohtonă de fibre sintetice O investiţie în reciclare pare tentantă. Nu trebuie neglijată

Pe fondul scumpirii energiei, reciclarea deşeurilor de plastic a readus la viaţă industria autohtonă de fibre sintetice

O investiţie în reciclare pare tentantă. Nu trebuie neglijată însă problema lipsei materiei prime, a… deşeurilor. De fapt, lipsa unui sistem coerent de reciclare.

Femeia, cu fustă şi basma viu colorate, adună, împreună cu câţiva copii sticlele murdare din plastic pe marginea drumului. Le aruncă în căruţa trasă de un cal jigărit. Iau 5.000 pe sticle, după cum spune bărbatul absent, mânând la pas (50 de bani pe kilogramul de PET, adică vreo 20 de sticle).

Imaginea acestor trăitori din plastic pe care o întâlnim pe drumul prăfuit de ţară dintre Buzău şi Frasinu l-a izbit probabil pe Clement Hung, tânărul taiwanez care, la 32 de ani, înfiinţa la marginea Buzăului Living plastic SRL. Un nume ciudat pentru o companie, în spatele căreia puţini aveau să ghicească industria trăitoare din plastic ce avea să urmeze.

Mai întâi a fost producţia de saci de plastic - cea mai mare capacitate din Europa. După achiziţia Romcarbon, producător local tradiţional de mase plastice, s-a extins producţia cu polietilenă, panouri din polistiren… lucruri obişnuite.

Lucrurile inedite au venit însă din 2003 încoace. Atunci a fost pusă în funcţiune, la Greentech, prima capacitate de măcinare PET în granule/fulgi, o investiţie de 2,5 milioane de euro. Zodia plasticului s-a dovedit una norocoasă: "Pe atunci, o tonă de fulgi era undeva între 400 şi 450 de dolari.

Astăzi a ajuns la 650-700 de euro", spune Cristinel Dobrotă, directorul general al Greentech. Fulgii erau înghiţiţi masiv de piaţa externă, China în special, unde erau transformaţi în firbre de pol