Metoda prezentată la Haga prevede trasarea unei linii echidistante România a susţinut, în ultima zi de pledoarii, că soluţia de delimitare propusă de ea nu duce la rezultate inechitabile

Metoda prezentată la Haga prevede trasarea unei linii echidistante

România a susţinut, în ultima zi de pledoarii, că soluţia de delimitare propusă de ea nu duce la rezultate inechitabile pentru niciuna dintre cele două părţi.

Echipa României a încheiat cele patru zile de pledoarii ieri, argumentând că activităţile "statale" invocate de Ucraina în zona în dispută nu pot avea efecte juridice.

Astfel, activităţile de exploatare sau explorare a depozitelor de hidrocarburi sau actele poliţiei de frontieră ucraineană în zona în dispută din Marea Neagră nu pot avea niciun efect juridic în procesul care se derulează la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.

Membrii echipei au arătat că toate activităţile din zona aflată în dispută, documentate de Ucraina în faza scrisă a procesului, au avut loc după data cristalizării diferendului, astfel că, potrivit jurisprudenţei Curţii, ele nu pot fi luate în considerare.

Mai mult, coagentul Cosmin Dinescu a declarat că, prin aceste activităţi, Kievul a încălcat dreptul internaţional, neavând voie să exploateze resursele din zonă.

Testul proporţionalităţii

Profesorul James Crawford le-a prezentat celor 15 judecători linia de delimitare avansată de România. Soluţia propusă este o linie echidistantă între ţărmurile continentale ale celor două ţări, ajustată în sectorul de nord pentru a ţine cont de "cordonul" de 12 mile marime reprezentând zona de mare teritorială a Insulei Şerpilor.

La rândul său, profesorul Vaughan Lowe a precizat că metoda de delimitare a României nu duce la rezultate inechitabile, întrucât respectă "testul proporţionalităţii", consacrat de jurisprudenţa instanţelor in