Sabin Păuţa, mai întîi profesor, apoi colaborator, compozitor şi prieten al celor de la Roşu şi Negru.
Sabin Păuţa, mai întîi profesor, apoi colaborator, compozitor şi prieten al celor de la Roşu şi Negru.
Cu excepţia mezinului Ţăndărică, toţi i-au fost studenţi. Nancy Brandes, Florin Marcovici, Nicky Dorobanţu şi Liviu Tudan, mai tîrziu, au învăţat la Conservatorul George Enescu din Iaşi, în anii ’70. „Eu eram atunci lector universitar, spune domnul Păuţa. Le-am predat atunci Armonie şi Orchestraţie. Prietenia noastră s-a închegat acolo, pentru că eu am început să scriu muzică uşoară la sugestia lor. Ţin minte că odată, la un curs, Nicky Dorobanţu mi-a spus: «Maestre, noi studiem aici şi Wagner, şi Beethoven, şi Brahms, dar dumneavoastră ştiţi ce facem noi la Unirea» (ei cîntau seara la Hotel Unirea, după ora 22:00 pînă pe la 3 dimineaţa. Eu le-am zis: bine, dacă nu vă place ce facem acum, atunci de data viitoare o să vin cu Rolling Stones, The Beatles, Bee Gees... Ei nu m-au crezut, s-a gîndit că este o glumă, dar eu din următoarea săptămînă am început să le predau altceva, am început cu Jimi Hendrix, analiză din lucrări de Hendrix, tipuri de orchestraţie, de armonii şi aşa mai departe.“
NEBUNUL... Aşa că studenţii de la alte cursuri veneau la profesorul Păuţa. „Aflaseră că este un nebun acolo, care, în loc să vorbească de armonia clasică, predă despre Hendrix, The Beatles şi tot aşa. La un curs odată le-am adus nişte versuri scrise de Elena Farago, «Un bun rămas». Le-am scris poezia pe tablă şi le-am spus: aveţi două ore fiecare să scrieţi o melodie de muzică uşoară pe aceste versuri. Evident m-am apucat să fac şi eu acelaşi lucru. Ce a ieşit din mîna lor nu mai ţin minte, cert este că aceea a fost prima mea lucrare de muzică uşoară care s-a cîntat. Am înregistrat-o mai tîrziu cu Cornel Con
