Un bîlci politic de genul celui în legătură cu cercetarea de către justiţie a unor parlamentari a ajuns să nu mai uimească pe nimeni. Bîlci pentru că o reglementare strîmbă, aproape hazlie, lasă la dispoziţia parlamentarilor decizia de a permite justiţiei să ancheteze colegi de-ai acestora în legătură cu fapte care n-au nici în clin, nici în mînecă cu demnitatea lor publică. Pot fi trădători de ţară, pot fi corupţi, pot comite chiar şi infracţiuni de drept comun, doar colegii lor parlamentari decid dacă să fie cercetaţi sau nu!
Un bîlci politic de genul celui în legătură cu cercetarea de către justiţie a unor parlamentari a ajuns să nu mai uimească pe nimeni. Bîlci pentru că o reglementare strîmbă, aproape hazlie, lasă la dispoziţia parlamentarilor decizia de a permite justiţiei să ancheteze colegi de-ai acestora în legătură cu fapte care n-au nici în clin, nici în mînecă cu demnitatea lor publică. Pot fi trădători de ţară, pot fi corupţi, pot comite chiar şi infracţiuni de drept comun, doar colegii lor parlamentari decid dacă să fie cercetaţi sau nu! De parcă ar fi supraoameni, şi nu ca noi, ceilalţi! Neprimind aprobare de cercetare, două dosare vizîndu-i pe doi deputaţi au fost deja închise. Scandalul provocat a făcut ca, în cazul a doi senatori, să se adopte o decizie contrară, de asigurare a continuării cercetărilor de către justiţie. În aceste speţe, pisica trece în ograda justiţiei înseşi. Se va vedea ce consistenţă au dosarele instrumentate de procurori, indiferent de incriminări. Şi ce vor hotărî în ultima instanţă judecătorii, care, vai!, în atîtea cazuri înfrîng munca poliţiştilor şi procurorilor cu decizii care-i scot basma curată şi pe cei mai vajnici infractori.
Nu mai departe în timp şi spaţiu, ci chiar în dosarele cu pricina, departamente ale aceluiaşi segment al justiţiei au ajuns să se contrazică în dauna actului de jus
