În decurs de o lună, Rusia îşi va retrage forţele de pe teritoriul georgian, dar nu şi din regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud, a anunţat luni, 8 septembrie, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, după o întrevedere de peste trei ore, la Moscova, cu omologul său rus, Dmitri Medvedev. Liderul de la Kremlin a precizat că retragerea va avea loc de îndată ce vor fi desfăşuraţi în Osetia de Sud cei 200 de observatori ai Uniunii Europene. Tot Medvedev a mai spus că are nevoie de asigurări, din partea UE – şi le-a şi primit, de altfel –, că Georgia nu va mai încerca să folosească forţa în regiune şi a subliniat că recunoaşterea de către Rusia a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud este „irevocabilă“. Mai mult decît atît, marţi, 9 septembrie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Rusia a stabilit relaţii diplomatice cu cele două republici autoproclamate, fapt care a provocat reacţia diplomaţiei georgiene, potrivit căreia această măsură nu este altceva decît „un pas în plus spre anexarea“ celor două teritorii gruzine. Dincolo de asta, Moscova a fost de acord ca, într-o săptămînă, să-şi retragă militarii din zona portului Poti, în condiţiile în care Georgia se va obliga să nu recurgă la acţiuni militare împotriva Abhaziei. Totuşi, într-un gest de bunăvoinţă sau de adormire a vigilenţei „adversarului“, trupele ruse au părăsit marţi localitatea georgiană Ganmuhuri, situată în apropierea Abhaziei, „primul semn“, potrivit Internelor de la Tbilisi, al retragerii unităţilor trimise la 8 august. „Germenii speranţei“? Greu de spus dacă Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu a UE, flancat de şeful diplomaţiei, Javier Solana, şi de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, au reuşit, la exact o lună de la intrarea trupelor ruse în Georgia, să se „achite“ onorabil de misiune. Şi asta, chiar dacă lideri europeni şi chiar Depa