UBS, cea mai mare banca elvetiana, e in criza. A navigat si apoi a naufragiat si ea in furtuna subprime. La originea acestui naufragiu sta un nume: Marcel Ospel, 58 de ani, o victima a mirajului american, scrie Dan Popa pe blogul sau.
Ai putea crede ca s-a intors lumea pe dos. Americanii au devenit extrem de prudenti in materie de creditare, in vreme ce elvetienii au simtit pe pielea lor ce inseamna sa fii generos intr-un moment nepotrivit.
Pana acum, UBS a pierdut deja 43 de miliarde de dolari, echivalentul PIB-ului marocan, pentru curiosi. Mai mult, in perioada aprilie-iulie 2008, retragerile efectuate de clientii bancii au totalizat alte 16 miliarde de dolari.
Myret Zaki, fost responsabil al publicatiilor financiare ale bancii private Lombard Odier Darier Hentsch & Cie, povesteste deriva UBS. “In 1998, fuziunea intre numarul unu bancar helvet - UBS, si numarul trei - Société de banque suisse, a oferit sansa unui autodidact, Marcel Ospel, fiul unui patiser din Basel de a urca cateva trepte in cariera. Pasionat de lumea bursiera, el a parasit scoala la varsta de 15 ani pentru a se angaja la una din sutele de “societati de negot” – o forma invechita a firmelor de brokeraj. In 1972 s-a mutat ca stagiar la SBS, fara a fi interesat de altceva decat de tranzactiile bursiere. Pleaca pentru scurt timp la Merrill Lynch, de unde revine in 1987 la SBS pentru a se ocupa de vanzari/cumparari de actiuni.
La sfatul lui, UBS cumpara banca americana PaineWebber, pentru care achita o suma considerata uriasa la vremea ei: 12 miliarde de dolari. Fascinat de SUA, care nu punea pret pe diplome ci pe ceea ce stii sa faci, Ospel si-a vazut visul de a ajunge in America implinit. Ambitia lui secreta: sa depaseasca starul starurilor din domeniul gestiunii private a averii Goldman Sachs si sa depaseasca indicatorii celei mai mari banci generaliste
