Manuale, caiete, penare, culegeri de probleme, echipament de sport, pacheţel cu mâncare şi sticlă cu apă. Toate îngrămădite în ghiozdanul oricărui elev de şcoală primară. Deşi problema

Manuale, caiete, penare, culegeri de probleme, echipament de sport, pacheţel cu mâncare şi sticlă cu apă. Toate îngrămădite în ghiozdanul oricărui elev de şcoală primară. Deşi problema greutăţii excesive e cunoscută de autorităţi, nici până acum Ministerul Educaţiei nu a găsit soluţii. Programa a rămas aceeaşi, iar dulăpioarele şcolare sunt un vis.

Ministerul Sănătăţii recomandă ca un ghiozdan plin să nu depăşească 10% din greutatea celui care îl poartă.

Teodora are opt ani şi este în clasa a II-a. Cântăreşte 23 de kilograme, iar ghiozdanul ei - 5 kg, mai mult decât dublu faţă de recomandările medicilor.

Potrivit unui raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică, un sfert dintre elevii examinaţi au afecţiuni cronice.

Deşi medicii susţin că geanta de şcoală nu ar trebui să depăşească 10% din greutatea copilului, micuţii sunt nevoiţi să care de două ori mai mult decât este indicat

Deformările coloanei vertebrale ocupă locul patru în topul afecţiunilor de care suferă şcolarii, după problemele vederii, greutăţii şi rahitismului.

Teodora este elevă în clasa a II-a la o şcoală din Bucureşti. Are opt ani şi 23 de kilograme. Zilnic, fetiţa poartă către şcoală un ghiozdan burduşit cu tot ce-i cere doamna învăţătoare. "Avem patru ore pe zi. Pentru fiecare materie am în ghiozdan o carte şi trei caiete: unul de clasă, unul de teme şi un caiet special", spune Teodora.

"Mami, e prea greu!"

Pe lângă acestea, fetiţa mai pune în geanta de şcoală două culegeri, un atlas şcolar, penarul, echipamentul pentru ora de sport, o sticluţă cu apă, un pacheţel cu mâncare şi un măr. În total cinci kilograme. "Cu ghiozdanul ăsta merg