Acum cateva zile, in 15 august, guvernul prooccidental al Serbiei a comunicat ca se va adresa Curtii Internationale de Justitie pentru a obtine un aviz de drept in chestiunea declaratiei unilaterale de independenta a Kosovo. Guvernul sarb s-a angajat ca se va supune oricaruia dintre avizele Curtii, fie ca va declara ca independenta a fost legala, fie ca nu.
Serbia s-a decis la un astfel de demers pentru ca are sanse destul de mari ca forul juridic de la Haga sa-i dea dreptate. Asa crede cunoscutul comentator politic Bernard Guetta, intr-un comentariu publicat in 30 august in ziarul elvetian Le Temps. Pornind de la acest fapt, al demersului Belgradului pe langa Curtea de la Haga, Guetta creeaza un scenariu ipotetic care ar putea schimba multe date din contextul actual: in cazul in care Curtea admite ca independenta Kosovo este ilegala, Georgia ar avea atunci tot dreptul sa se adreseze, la randul ei, inaltului for in ce priveste independenta autoproclamata a Osetiei de Sud si a Abhaziei.
Si tot neindoielnica ar fi si hotararea Curtii, care nu ar avea cum sa recunosca independenta acestor noi state, de vreme ce nu ar fi recunoscut pe a Kosovo-ului. Din acest moment s-ar trece de la o dinamica diplomatico-militara la una de drept international, Curtea internationala de Justitie fiind o institutie a ONU recunoscuta de toate tarile care au semnat Carta Natiunilor Unite.
Repetam, nu este decat o ipoteza, dar aceasta ipoteza are avantajul de-a da sperante ca un conflict militar extins sau un nou razboi rece sunt evitabile.
Aceasta noua situatie nu ar insemna ca Georgia ar putea incepe fara intarziere sa se pregateasca a intra in NATO. Se pune intrebarea daca Rusia, care a pierdut in ultimele doua decenii si parti mari ale teritoriului ei si o intinsa zona de influenta in tarile socialiste "surori", nu ar avea un soi de drept "moral" de-a be
