Prin munţii Buzăului, există credinţa că pietrele mari, “urieşe”, sînt “porţi spre lumea de dincolo”, că toate poartă “semne”, iar dacă vei întîlni unele încrustate cu linii curbe se ştie că aceea e “trecătoarea” prin care vin în lumea noastră duhurile cele bune care au grijă de păduri.

Prin munţii Buzăului, există credinţa că pietrele mari, “urieşe”, sînt “porţi spre lumea de dincolo”, că toate poartă “semne”, iar dacă vei întîlni unele încrustate cu linii curbe se ştie că aceea e “trecătoarea” prin care vin în lumea noastră duhurile cele bune care au grijă de păduri.

Tot despre semne şi despre drumuri în munte a fost vorba şi la Chiojdu, în inima muntelui, acolo unde, la iniţiativa unui localnic şi chiar în “ograda” lui, a avut loc prima ediţie a festivalului “Drumul muntelui. Destinaţii ECO în munţii Buzăului” (organizată de ANTREC Buzău).

Tata Lice şi Mama Cateluţa

“La buza unui pinten de munte, ce-şi reazămă trupu-i pietros de buza Bîscii Cea Fără de Cale, o mînă de om harnic şi priceput la toate ne deschide larg porţile Raiului pe Pămînt, îmbiindu-ne cu minunăţii ale naturii, fie că se cheamă ele fîneţe, izvoare sau pădure, dar şi cu delicatesele pregătite de Tata Lice alături de Mama Cateluţa. Dar cel mai minunat este atunci cînd, aşezaţi la masa cu poveşti din mijlocul poienii transformate în curte împărtească, pătrunzi pe nesimţite în lumea de vis pe care fiecare dintre noi o caută şi din care ar vrea să se îndestuleze aici, pe Pămînt”. Cu astfel de cuvinte “te-ademeneşte” Cristina Partal, preşedinta ANTREC România, să pătrunzi în universul fascinant de la Chiojdu, în “bătătura” lui Tata Lice.

Dar cine este omul şi care-i povestea lui? “În viaţă, unele lucruri pot fi aranjate şi altele nu. Bihorean de fel, eu am ajuns aici din întîmplare. Şi n-aş mai pleca niciodată”, ne spune Ioan Lezeu, cunoscut mai bine, în toată ţar