Duminica este singura zi în care pot să mă uit de dimineaţa pînă seara la televizor (şi, de obicei, o fac în speranţa că voi găsi ceva interesant pentru rubrica asta nefericită...). În acelaşi timp, duminica este, cred, ziua cu cea mai slabă ofertă din partea televiziunilor. Poate că domnii responsabili cu programele se gîndesc că oamenii se înghesuie să stea la cozile intreminabile de pe Valea Prahovei sau pe drumul către Litoral; sau, dacă nu, să-şi "sfîrîie mititeii" pe vreun tăpşan plin de gunoaie. Oricum, spre sfîrşitul zilei, acestea sînt ştirile pe care le dau, cu obstinaţie, televiziunile: cum oamenii aşteaptă în trafic pe Valea Prahovei, cum cîte un şofer întrebat prin geamul deschis al maşinii răspunde că a făcut două ore între Sinaia şi Comarnic şi, pe de altă parte, cum ies oamenii la iarbă verde şi cum pun pe grătar mititei. De fiecare dată, aceste ştiri par copiate la indigo: întotdeauna e întrebat un şofer care stă la coadă şi acesta răspunde chestia cu Sinaia şi Comarnic şi că nu se poate una ca asta şi nu există material despre ieşitul populaţiei la iarbă verde în care vocea din off să nu vorbească despre "românii care au încins grătarele" şi despre "mititeii care sfîrîie". Ai impresia că jumătate din populaţia ţării se află blocată în trafic, în drum spre locurile de distracţie şi relaxare, iar cealaltă jumătate sfîrîie mititei.

În realitate, mulţi dintre oamenii muncii profită de ziua de duminică să vegeteze în casă. Şi, desigur, în faţa televizorului. Ce pot vedea la televizor? Fireşte, numai tîmpenii.

Văd o groază de sitcomuri de toată jena, cu rîsete din off, sau altă groază de filme uşurele, de categorie B sau C, alintate cu numele de "comedii romantice". Pe TVR 1, începînd cu ora 7, pot vedea o emisiune religioasă, intitulată Universul credinţei, în care un subiect aşa de serios, cum e credinţa, are parte de o tratare de o med