Prima zi a experimentului de la Geneva a adus victoria lumii ştiinţifice asupra celei dominate de mistificări de mahala şi de ipoteze fanteziste. Sursa: Reuters
„Cel mai mare experiment al fizicii moderne“, cum a fost denumită punerea în funcţiune a acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), a început ieri, la 10.00, ora României, şi, o oră şi jumătate mai târziu, fizicienii, care pregăteau acest eveniment de peste 10 ani, izbucneau în aplauze. Era momentul în care imaginile proiectate pe ecranele de control arătau că fasciculul de particule, injectat la ora 10.30, parcursese primul tur complet al inelului, principalul obiectiv al oamenilor de ştiinţă pentru prima zi de func- ţionare a acceleratorului.
Un al doilea fascicul, ce a parcurs inelul în sens invers, a fost injectat în cursul după-amiezii. Prima ciocnire ar urma să se producă însă peste câteva săptă- mâni şi se aşteaptă să degajeze o energie de 450 de gigaelectronvolţ i, apreciază specialiştii.
„Un amestec de bucurie şi speranţă.“ Asta a adus prima zi de experiment pentru directorul Organizaţ iei Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN), Robert Aymar. „Totul este gata pentru o reuşită. Vă felicit pe toţi şi vă doresc mult noroc. Va merge bine, sunt sigur“, i-a încurajat el pe specialiştii adunaţi în camera de comandă. Avuseseră emoţii până ieri-dimineaţă: o furtună provocase o pierdere de energie care afectase sistemele de răcire ale magneţilor. Totul a fost însă reglat în noaptea de marţi spre miercuri. Scopul experimentului este să recreeze condiţiile care au existat imediat după Big Bang, ajutându-i pe fizicieni să înţeleagă mai bine marile procese din univers.
Primele descoperiri ar putea fi cele legate de supersimetrie (o teorie potrivit căreia toate particulele au „gemeni“), iar cele dintâi rezultate legate de bosonul Higgs - aşa-numit
