La Facultatea de Fizică Măgurele-Bucureşti, din oraşul Măgurele, în Aula Magna, „de sfârşitul lumii“, fizicienii României s-au adunat la Congresul Naţional de Fizică (CNF). Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

Au ales şmechereş te data, după cum recunoaşte Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Energie Nucleară. Adică odată cu pornirea experimentului de la Geneva, aducător de Apocalipsă pentru mulţi dintre ecologişti, însă nu şi pentru fizicieni.

Profitând de interesul presei pentru subiect, specialiştii de la noi au încercat să se facă văzuţi la congres „pentru o mai bună promovare şi atragere de forţe proaspete“. În plictiseala care dădea semne clare că va pleca ultima din sală, micile răutăţi aruncate, de la microfon, între directorul de la institut şi rectorul de la facultate, „că ne facem de râs în faţa presei“, au trecut aproape neobservate. La fel şi prezentările despre participarea României, singura ţară din fostul bloc socialist nemembră CERN, la construirea „celui mai mare proiect al omenirii“, acceleratorul de particule de la Geneva. Ai noştri au construit module din el şi supermodule. Cei prezenţi la congres mai aveau puţin şi construiau avioane din hârtie. O parte dintre ei.

Întreruperi la apăsarea butonului

Printre explicaţii şi demonstraţ ii împotriva teoriei că „vine sfârşitul lumii şi se creează găuri negre“, indiferent de dimensiuni, punctul culminant al zilei, momentul în care va fi pornit acceleratorul, a căpătat o deosebită importanţă. „Vom întrerupe prezentă rile la 10.30, când se va da drumul celui mai important eveniment“, spunea Zamfir. Aşa încât toată suflarea fizică din sală, aproximativ 200 de fizicieni, să poată urmări în direct „apăsarea pe buton“. Întreruperile însă s-au extins pe mai multe planuri, inclusiv pe cel al transmisiunii în direct. Şi asta nu pentru că m