De la entuziasm la dezamăgire - iată dinamica psihologică obişnuită a relaţiei umane, atunci cînd e vorba de cunoaşterea unei noi lumi, a unei noi persoane, a unui nou tip de societate. Cîtă vreme trece de la entuziasm la dezamăgire? Unii parcurg distanţa cu viteză înspăimîntătoare şi cu rezultate tragice.

Din sutele de cărţi scrise despre Brazilia, de cînd există această ţară, cartea lui Stefan Zweig Brasilien, ein Land der Zukunft (Brazilia, o ţară a viitorului) a rămas pînă astăzi cea mai celebră. Nu doar pentru că autorul ei este un cunoscut scriitor european (după o viaţă de succese cultural-mondene în serie, preţuirea publicului faţă de prozatorul şi dramaturgul Zweig a scăzut totuşi drastic în ultimii ani), ci mai ales pentru că viziunea asupra Braziliei propusă de scriitorul austriac a devenit între timp monedă curentă. De atunci, din 1941, cînd ieşea prima ediţie a cărţii, şi pînă astăzi, lumea discută despre cea mai mare ţară a Americii Latine, conştient sau inconştient, în termenii lui Zweig. De aproape 70 de ani, lumea vede în Brazilia ţara marilor promisiuni încă neonorate: înşişi brazilienii par atît de convinşi de viitorul strălucit al patriei lor, încît acordă tot mai puţină atenţie prezentului ei.

Poligraf superficial, capabil să aştearnă pe hîrtie în viteză, volum după volum, Stefan Zweig a avut în cazul acestei cărţi, scrisă din pur entuziasm, exact ceea ce lipseşte în general însemnărilor de călătorie: el a avut o intuiţie profundă, descifrînd în viteză nu doar caracterul poporului brazilian (la un prozator abil, nu-i de mirare!), ci şi perspectivele de viitor ale unei ţări întregi, atunci cînd europenii nici nu ştiau prea bine unde se află Brazilia şi ce limbă se vorbeşte acolo.

Zweig a redactat Brasilien... în mare grabă, aşa cum făcuse de altfel cu mai toate operele sale. E şi ultima sa scriere antumă. în 1936