Cel care in noiembrie 1918 luase puterea la Budapesta, in urma disolutiei imperiului habsburgic, instaurand o republica sovietica, era un fost prizonier ungur la rusi in 1916, care se numea Bela Kuhn. In timpul revolutiei bolsevice din 1917 el fusese alaturi de Lenin, pentru a infiinta apoi partidul bolsevic ungar.

Declarand drept legitima orice inselare a unui guvern burghez, Bela Kuhn a profitat fara jena de conditiile mult prea avantajoase ale armistitiului acordate de generalul Franchet d?Esperey, care oprise inaintarea trupelor romane in Ardealul reunit cu Romania la 1 decembrie 1918.

Primele trei luni ale lui 1919 au insemnat un sir neintrerupt de atacuri ale bandelor armate unguresti asupra trupelor romane, terorizarea permanenta a populatiei romanesti din teritoriul neocupat inca de armata, dar si o agresiva campanie de propaganda bolsevica. La 20 iulie 1919 au fost atacate unitatile romanesti de pe malul stang al Tisei, bolsevicii unguri repurtand chiar si unele succese. Contraofensiva romaneasca declansata in noaptea de 30/ 31 iulie-12/ 13 august a insemnat sfarsitul tristei aventuri bolsevice a lui Bela Kuhn. Romania Mare proaspat infaptuita fusese amenintata simultan, pret de o clipa, atat la est de Sovietele rusesti, cat si la vest de Sovietele unguresti.

Un moment semnificativ al acestui episod istoric care a fost marcat cu insistenta pe mai multe carti postale militare, este cel de 4 august 1919, zi in care armata romana a ocupat fara rezistenta Budapesta. Cliseul fotografic si tiparul acestor productii au fost de slaba calitate, dar imaginea reuseste sa transmita atmosfera de strada din Budapesta ocupata de trupele romane. Pentru cineva care se astepta la imagini cu lupte de strada intre trupele ungare si cele romane, la o atmosfera incordata, de oras asediat, acest fotoreportaj cartofil dovedeste exact contrariul: soldati romani era