Şi-a început viaţa cu un salt mortal, care şi-a pus amprenta pe întreaga ei existenţă. Numele i-a fost dat de tatăl său, meloman, care în tinereţe cînta la pian. Îndrăgea foarte mult lucrarea lui Beethoven “Für Elise” şi aşa i-a venit ideea să-şi numească fiica.

Şi-a început viaţa cu un salt mortal, care şi-a pus amprenta pe întreaga ei existenţă. Numele i-a fost dat de tatăl său, meloman, care în tinereţe cînta la pian. Îndrăgea foarte mult lucrarea lui Beethoven “Für Elise” şi aşa i-a venit ideea să-şi numească fiica.

Elise Stan nu crede că va deveni vreodată pensionară, fiind o fire hiperactivă. A reuşit să organizeze Mamaia populară cu minimum de resurse, festivalul bucurîndu-se de un mare succes. La Elise totul ţine de organizare, nimic nu este lăsat la voia întîmplării. Chiar şi cei trei copii ai săi au fost planificaţi din doi în doi ani.

Jurnalul Naţional: Există kitsch şi în muzica populară?

Elise Stan: În lumea formelor şi culorilor din jurul nostru se dă o permanentă luptă între frumos şi urît. Şi în muzica populară este la fel. Există cîntece frumoase, dar cele urîte nu se dau bătute. Cel mai periculos este urîtul cu pretenţii de frumos. Muzica etno a apărut ca urmare a mai multor cauze. Lipsa de inspiraţie a celor care vor să apară cu orice chip pe scenă, neputinţa de a plăti unui compozitor elaborarea unei partituri muzicale i-au determinat pe mulţi tineri să recurgă la melodii gata lansate, şlagăre ale muzicii populare cărora le-au modificat ritmul şi uneori textul. Unii consideră că aceste modificări mutilează cîntecul popular, schilodindu-l şi urîţindu-l. Alţii spun că muzica etno a reuşit să atragă atenţia tineretului asupra acestor melodii pe care ei altfel nu le-ar fi cunoscut. Eu consider că muzica bună şi bine interpretată place tuturor.

“Für Elise”Cît de populară mai este astăzi muzica populară? @N_