Cu fiecare saptamana ce trece, devine tot mai limpede ca numeroasele arme ale oligarhiei care continua sa opereze cu mult succes sub genericul stindard al Partidului Jafului vizeaza, de-acum, scrutinul din 30 noiembrie: trebuie ca alegerile parlamentare sa fie transformate intr-un gigantic noneveniment. Sondajele de opinie releva, pe banda rulanta, nemultumirile tot mai masive ale electoratului fata de conduita guvernantilor ramasi cu obstinatie pe metereze, in timp ce reformistii au cam disparut din aproape toate institutiile statului.
Daca situatia va continua sa involueze in acelasi stil si ritm, politica nationala se va metamorfoza curand intr-un nou Front al Salvarii Nationale – destinat, fireste, exact ca in 1990, slujirii intereselor fostilor si actualilor superprivilegiati. Romanii sunt satui de activitatile de fatada si atitudinea nonsalant-iresponsabila specifice celor mai multe dintre institutiile politice ale tarii, opinand deschis ca Romania se afla pe un drum gresit.
Dar amagirea generala – in esenta, una pasiva – nu are, aparent, capacitatea de a intimida reteaua de privilegiati care au reusit performanta mentinerii statului in captivitate vreme de aproape doua decenii. Cum nici noul examen electoral nu are potential de intimidare, imuabila clasa politica se prezinta in fata electoratului complet senina – ca doar regulile si miza jocului au fost stabilite in intregime de ea.
Cetatenilor le este oferit un infantil spectacol de pseudocompetitie electorala, mai degraba menit a dibui cel mult procentajul la care se pot astepta PSD si PNL. Traditionalele manevre preelectorale includ atragerea partidelor mai mici, necesare augmentarii grupurilor de parlamentari ale formatiunilor mari. Tariceanu si Geoana au inceput deja sa mimeze combativitatea asociata boxului politic, dar spectacolul prezentat ramane absolut neconvingator
