Nu e el chiar acceleratorul LHC, dar pentru particulele PD-L ajunge si o simpla locomotiva.
Pentru ca asta este Stolojan, o locomotiva politica la alegerile din toamna. E ea un pic cam ruginita, doar merge inca de pe vremea lui Iliescu, dar uite ca merge. Sondajele spun ca Stolo inca mai poate sa traga. Mai mult, fostul premier din guvernarea PDSR, si fostul presedinte al PNL, si ce-o mai fost Stolojan in tulburata sa cariera tehno-politica a tinut recent sa-si prezinte public umarul pe care a plans Basescu. Gol. Nu au ramas urme. Sau cum spunea Theodor Stolojan, vineri, la o televiziune unde fusese intrebat daca o sa-l mai faca sa verse lacrimi pe Basescu: “Acum sunt sanatos, imi vad de treaba”.
Cert este ca democratii, cu toate nodurile cu care l-au inghitit pe “draga Stolo”, nu aveau o solutie mai buna pentru Palatul Victoria.
Din punct de vedere electoral, Theodor Stolojan este cel mai bun candidat pe care il putea oferi in acest moment PD-L. In rest, toate numele vehiculate pareau, sa pastram nuanta stiintifico-fantastica a articolului, produsul unor gauri negre.
Asta nu inseamna insa ca Stolojan este si cea mai buna varianta de premier pe care o pot oferi democrat-liberalii. In primul rand politic, pentru ca fostul lider al PNL nu reprezinta o solutie cu care sa poti negocia in prea multe directii. Dar nici administrativ Stolojan nu mai are aura de tehnocrat de pe vremuri. La primul discurs in calitate de potential premier nu a facut dovada ca stie clar in ce directie trebuie trasa guvernarea.
Singura certitudine este ca Stolojan ar trage guvernarea catre Cotroceni. Mai exact, catre Basescu. In rest, retorica anti-Tariceanu nu ne lasa sa intelegem foarte clar ce va face in plus premierul PD-L ca sa reuseasca sa creasca brusc si miraculos pensiile, salariile sau sa faca sa creasca autostrada ca vrejul de f
