"Descompunerea" scrutinului intr-o multitudine de competitii mici, in colegii electorale restrinse, va fi compensata printr-o concentrare a temelor nationale in discursul candidatului la sefia guvernului. Toate cele trei partide majore si-au desemnat, in fine, candidatii pentru functia de prim-ministru. Daca in cazul PSD si PNL procesul nu a ridicat probleme majore, democrat-liberalii ne-au oferit o dezbatere mai aprinsa, finalizata prin desemnarea domnului Theodor Stolojan. Pentru un partid al carui lider nominal indeplineste un mandat in administratia locala, era de asteptat sa apara o competitie. Ceea ce, totusi, nu s-a intimplat, dl. Stolojan avind de concurat, pina la urma, cu tendintele de aminare, minimalizare sau indiferenta. Si in alegerile precedente am avut, din partea celor doua mari forte ale vremii, candidati nominalizati pentru sefia guvernului. Iar optiunea presedintelui ales a respectat angajamentul de atunci al Aliantei Dreptate si Adevar. La rindul sau, PSD inchegase, in perioada dintre cele doua tururi ale prezidentialelor, o majoritate in jurul candidatului propriu, Mircea Geoana - un proiect care, se stie, a esuat din cauza particularitatilor institutionale ale sistemului nostru politic, in baza carora presedintele beneficiaza de o mare libertate de manevra in constituirea guvernelor de coalitie. Putem concluziona ca, in ultimii ani, partidele privesc cu mai multa seriozitate potentialul politic si electoral al functiei de prim-ministru, iar mandatele de patru ani ale domnilor Nastase si Tariceanu au conferit o greutate politica mai mare acestei demnitati. Cum sistemul tandemurilor electorale nu mai este de actualitate, din cauza decalarii alegerilor legislative de cele prezidentiale, este de asteptat ca partidele sa caute o mai mare personalizare a scrutinului din noiembrie, prin intermediul candidatilor la sefia guvernului. Noul sistem de vot