Mai sunt doua luni si jumatate pana cand vom avea de ales intre candidatii pentru viitorul parlament. Ar fi normal ca, atunci cand ia decizia de vot, alegatorul sa aiba la dispozitie si informatiile necesare acestui act. Cu alte cuvinte, sa stie ca, daca voteaza partidul X, trebuie sa se astepte ca in urmatorii patru ani lucrurile sa evolueze intr-un anumit mod, diferit de cel rezultat daca si-ar da votul partidului Y.

Or, tocmai informatia de acest fel lipseste cu desavarsire din discursul public. As vrea sa stiu, de exemplu ca, daca ar veni la putere PSD, s-ar reintroduce impozitul progresiv, dar ca veniturile mici nu vor fi impozitate deloc; ca Partidul Conservator ar reduce TVA pentru alimentele de baza, introducand in compensare un impozit pe gaurile negre. Ca democratii ar mari salariile profesorilor, reducandu-le pe cele din regiile statului. Ca liberalii ar desfiinta un sfert din cele peste o suta de taxe platite acum de firme catre stat.

Mi-ar placea ca, in talk-show-uri, sa vad infruntandu-se argumentele pentru si contra uneia sau alteia dintre alternative. Sa gasesc, pe site-ul fiecarui partid, macar cateva solutii prin care se diferentiaza de celelalte. In loc de asta, emisiunile si paginile politice ne bombardeaza cu informatii despre cine si cum a castigat fotoliul de vicepresedinte al Senatului, ce invective si-au mai transmis reciproc diversi lideri de partid, cum nu stiu cine a insultat un politist, cine a mai sarit dintr-o barca in alta. Ca si cum in Romania ar exista doar politicieni, nu si politici (ceea ce nu-i tocmai departe de adevar). In loc sa se bata in solutii alternative la multele probleme pe care le avem, partidele practica fandari, mai mult sau mai putin spectaculoase, materializate in motiuni, acuze reciproce, alarme mai mult sau mai putin false, dar mereu legate de teme lipsite de interes pentru cetateanul obisnu