Spioni de elită Prezenţa în distribuţie a doi monştri sacri, Robert Redford şi Brad Pitt, în timp ce regia e semnată de un specialist al filmelor de acţiune, presărate la tot pasul cu

Spioni de elită

Prezenţa în distribuţie a doi monştri sacri, Robert Redford şi Brad Pitt, în timp ce regia e semnată de un specialist al filmelor de acţiune, presărate la tot pasul cu răsturnări spectaculoase de situaţii - l-am numit pe Tony Scott ("Enemy of the State", "Last Boy Scout", "True Romance") - ridică de la bun început ştacheta aşteptărilor din partea spectatorului pregătit să asiste la o povestire palpitantă.

Ceea ce, dincolo de unele lacune regizorale, este şi cazul. Ni se oferă o imagine realistă a maşinăriei unei mari organizaţii de spionaj şi a riscurilor meseriei de spion. Redford este un agent cu vechi state de serviciu al CIA, în pragul pensionării, care află că vechiul său protejat, Pitt, pe care l-a recrutat odinioară în rândurile organizaţiei, a fost arestat în China şi riscă să fie executat.

Preşedintele american urmează să facă o vizită la Beijing, în vederea unor importante tratative economice şi pentru a nu le periclita, CIA e gata să-şi sacrifice agentul. Intervine însă vechiul mentor al acestuia, singurul care-l poate salva, chiar cu preţul de a nu ţine seama de politica superiorilor.

Filmul e dominat de prestaţia lui Robert Redford, net superioară celei a mai tânărului său coleg, făcându-ne să trecem cu vederea ritmul precipitat la extrem al acţiunii, cu o cameră tot timpul în mişcare - în dauna cursivităţii şi a preocupării de adâncire a psihologiei personajelor.