Unii elevi se plâng de cât de grele sunt ghiozdanele din spinare. Pentru alţii însă, aceasta ar fi ultima grijă din lume. Important este să aibă ce pune în ele.
1 /.
Început de an şcolar. Un 15 septembrie friguros anul acesta, cu aburi ieşind din gurile micuţilor care traversează drumul spre şcoală. Până aici, au avut parte de priveliştea fiecărui 15 septembrie: mijloace de transport blocate, îngrămădeală la patiserii şi o coadă imensă la flori. Se pare că florile de crini sunt moda anului 2008. 15, 20 de lei buchetul. E mult, dar toată lumea a luat.
În curtea şcolii, băieţeii în uniforme albastre şi cămăşi albe, iar fetele în fustiţe cu carouri şi dresuri albe. Altele, mai friguroase, au dat dresurile pe blugi.
O şcoală bogată, cu elevi săraci
Şcoala bucureşteană "Mircea Sântimbreanu" - sau 139, aşa cum o cunosc cei din cartierul Rahova - este una dintre şcolile în care majoritari sunt copiii săraci. Ca instituţie de învăţământ arată însă destul de bine, cu clase curate şi laboratoare bine dotate. Şcoala a fost renovată în urmă cu doi ani, aşa că în vara aceasta a avut nevoie doar de lucrări de igienizare.
"Lucrările s-au realizat cu "forţe proprii"", spune directoarea şcolii, Maria Ionescu. Se vede că o deranjază această situaţie. Aflăm că "forţele proprii" de care pomenise directoarea sunt comitetele de părinţi.
"Fără mult-hulitul fond al şcolii nu putem trăi", adaugă Ionescu, care expune problema firmei de pază angajate pentru păzirea şcolii. Astfel, aflăm că tariful perceput şcolii de firma de pază este plătit integral de părinţi. Vorba directoarei, fără fondul şcolii nu se poate trăi. Cel puţin nu sigur.
O altă problemă este cea a burselor pentru copiii săraci. Şcoala are 1.400 de elevi, mulţi dintre aceştia fiind din familii sărace. "Plafonul pentru burse este foart
