„Hai, bă, la şcoală! Ce faci? A, eşti prins în trafic! Hai o dată!”, îi transmitea din curtea liceului bucureştean „Jean Monnet”, un puştan brunet, unui coleg ce se lăsa aşteptat. „Băi, ce plouă, băga-mi-aş....”, exclama un flăcău înalt echipat în blugi largi şi jachetă strâmtă pe corp, în timp ce îşi trăge gluga pe cap. Printre jeep-urile negre care ocupau întreg trotuarul din faţa şcolii zeci de elevi şi părinţi înaintau către sala de sport, unde urma să înceapă festivitatea de deschidere a noului an şcolar. „Băi ce-i cu înghesuiala asta? Unde sunt ai noştri?” îşi întreba tovarăşul de clasă un elev cu frizura sub formă de ţepi, în timp ce încerca să-şi facă loc în încăperea plină ochi. Pe coridor, ceva mai puţină lume.
O fetiţă cu părul blond buclat (să fi fost în clasa a VI-a, a VII-a?), machiată discret, îi mărturisea amicei sale: „Am auzit că pleacă profa de română. Aş vrea să vină un băiat în locul ei! Da, da, unul tânăr şi drăguţ”. După ascultarea imnului, directoarea liceului s-a adresat elevilor: „Dragi elevi, dragi colegi...” Doi vlăjgani comentau în marginea sălii: „Auzi-o pe asta, iar o ia cu dragi elevi! Comunismu’ mă-sii!” Directoarea a continuat: „Suntem prezenţi aici pentru a deschide... „ „Şi curvele liceului sunt prezente”, au completat tinerii. După o jumătate de oră, sala a început să se golească. În timp ce şcolarii din anii mici şi-au luat în primire sălile, privind cu încântare noile manuale, veteranii liceului au ieşit la o ţigară în curte. Pentru ei a fost o zi nefastă.
O zi care pune capăt vacanţei şi care marchează finalul unei veri privilegiate: „M-am plimbat, am umblat peste tot. Am fost în Antalya, cu prietenul meu şi m-am distrat p’ aici pe la mare. Aştept să se deschidă Cristalu’ şi Bamboo. Merg destul de frecvent în cluburi mai ales când e vreun event sau ceva mai special şi cheltuiesc cam trei milioane pe noapte. Mă bu
