Avea dreptate Cîrţu declarând că un meci Craiova - Timişoara este deschis oricărui rezultat. A avut dreptate şi finanţatorul Ştiinţei că nu trebuie să desconsiderăm Timişoara, că ne-am putea lua astfel cea mai mare ţeapă. Şi am luat-o, 1-3! Nu cred că Timişoara a fost superioară Craiovei conform rezultatului final, ci noi, oltenii, i-am făcut pe bănăţeni „fruncea“.
Deşi Ştiinţa a pierdut, a jucat destul de bine, a condus cu 1-0, dar în cinci minute a încasat două goluri copilăreşti, FC Timişoara făcând în final recital în terenul nostru. Şi asta, pentru că Universitatea a fost pe jos, cum se spune, cu o apărare visătoare la faze fixe (la golul egalizator marcat de cel mai mic jucător de pe teren, Gigel Bucur) şi cu un Bornescu neputincios (la golul de 1-2 înscris de Parks). Şi ca umilinţa să fie şi mai mare, căpitanul Timişoarei, armeanul Artiom Karamyan, l-a păcălit şi el pe Bornescu, cu un şut la colţul lung, şi... 1-3. Ar fi destul de scris despre această lecţie predată de un ceh (Dusan Uhrin Jr.) unui italian (Nicolo Napoli), dar ce mai contează! Craiova, repet, n-a jucat rău, dar impresia artistică nu se contabilizează în clasament. Finanţatorul este convins că Universitatea are echipă de cupe europene şi că acum este obligată să facă o figură frumoasă în etapa următoare, la Urziceni, cu liderul la zi al primei ligi, Unirea. Baftă!
Şi cealaltă echipă olteană din Liga I a pierdut tot în cinci minute, Gaz Metan - Pandurii Târgu Jiu 2-1. La Mediaş, „pandurii“ lui Neagoe au repetat, într-un fel, scenariul meciului (din deplasare) cu FC Braşov. Gorjenii au condus la Braşov, 0-1, apoi au cedat, pierzând cu 2-1. Cam aşa s-au petrecut lucrurile şi duminică în întâlnirea Gaz Metan - Pandurii, 2-1. N-am văzut acest meci de la Mediaş şi, în consecinţă, n-am să-l comentez. Mă mărginesc doar să constat că echipa din Târgu Jiu are doar patru puncte din şapte partid
