Ţările din noua Europă încearcă să-şi păstreze tradiţiile păcălind acribia exagerată a funcţionarilor europeni. Cel de la care cumpăr telemea de ani de zile mă întreabă de fiecare dată ce mai ştiu: îi mai lasă Uniunea Europeană să producă brânza lor tradiţională sau îi vor obliga să treacă doar la produse pasteurizate, cu laptele tratat termic? Ştie că eu apreciez produsul lui, făcut tradiţional, aşa cum procedau ciobanii şi în urmă cu sute de ani şi, înt

Ţările din noua Europă încearcă să-şi păstreze tradiţiile păcălind acribia exagerată a funcţionarilor europeni.

Cel de la care cumpăr telemea de ani de zile mă întreabă de fiecare dată ce mai ştiu: îi mai lasă Uniunea Europeană să producă brânza lor tradiţională sau îi vor obliga să treacă doar la produse pasteurizate, cu laptele tratat termic? Ştie că eu apreciez produsul lui, făcut tradiţional, aşa cum procedau ciobanii şi în urmă cu sute de ani şi, într-un fel, mă consideră aliatul lui. Aşa şi sunt! Cred că unele norme europene, pe care negociatorii noştri s-au grăbit să le accepte, sunt exagerate.

Eu, unul, vreau să mănånc brånză făcută aşa cum ştiu ciobanii din Mărginimea Sibiului. I-am povestit ce au făcut nişte polonezi ca să fenteze rigorile europenilor: cånd li s-a mai interzis să våndă produsul lor tradiţional, cåţiva polonezi cu clientelă stabilă (cum are şi omul meu din piaţă) au pus un afiş - „brånză pentru pisici“. Vechii clienţi ştiau că e brånză bătrånească, iar respectivii negustori erau acoperiţi în faţa controalelor. Nu ştiu dacă o fi adevărat, dar ca poveste e frumoasă şi are tålcul ei: ţările din noua Europă încearcă să-şi păstreze tradiţiile păcălind acribia exagerată a funcţionarilor europeni. Sper ca pånă la urmă omul meu de la care cumpăr brånză să-şi găsească liniştea, să nu mai stea cu frica în sån că, în curånd, cineva îi va interzice să fabrice telemeaua aşa cum şti