Trasarea colegiilor uninominale a fost contestată ieri de PRM la Curtea de Apel şi la Curtea Constituţională. Sursa: Răzvan Vălcăneanţu

După ce a atacat în instanţă hotărârea de guvern care delimitează colegiile uninominale, PRM pune sub semnul întrebării desfăşurarea alegerilor pe 30 noiembrie, printr-o nouă contestaţie la Curtea Constituţională. Partidul lui Corneliu Vadim Tudor a reclamat ieri neconstituţionalitatea sintagmei „de regulă“ din ordonanţa de urgenţă care a modificat legea electorală („cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic“). În plus, PRM susţine că drepturile electorale nu se pot reglementa prin ordonanţă. Mutarea prelungeşte pe termen nedefinit acţiunea în instanţă şi pune din nou uninominalul pe masa Curţii Constituţionale (CC), ceea ce ar putea conduce la amânarea alegerilor.

Curtea Constituţională, cheia tergiversării

Primul termen al atacului PRM a fost stabilit de Curtea de Apel pe 24 septembrie. Principalele capete de acuzare ale PRM vizau faptul că o parte dintre colegii au fost trasate de executiv, fără a avea o propunere din partea comisiei parlamentare. Cum PRM a ridicat şi o excepţie de neconstituţionalitate, Curtea de Apel va suspenda procesul până la hotărârea CC. „Asta nu înseamnă că nu poate accepta a doua contestaţie, privind suspendarea aplicării HG. În practică, probabilitatea nu este însă foarte mare“, explică Laura Ştefan, jurist la Societatea Academică Română.

Odată retrimisă mingea la CC, se conturează şi scenariul posibilităţii de amânare a scrutinului, până cel mai târziu în primăvară. „Cel mai bine ar fi să se pronunţe Curtea Constituţională înainte de alegeri. Dacă ordonanţa e constituţională, se continuă demersul la Curtea de Apel. Dacă nu e constituţională, va fi absolut imposibilă organizarea alegerilor la 30 noiembr