In timp ce oficialii de la Washington urmareau cu cea mai mare atentie intrarea in faliment a Lehman Brothers, oamenii politici europeni si ceilalti factori de decizie puneau punct discutiilor avute in cadrul reuniunii de la Nisa, Franta, fara sa ajunga la nicio solutie de impartire a costurilor, aplicabila in cazul in care falimentul subit al unei banci importante ar afecta serios economia unei intregi zone, scrie Bloomberg.

Principala concluzie a intalnirii care a avut loc la Nisa a fost de fapt aceea ca cea mai buna strategie de stimulare a cresterii economice nu o reprezinta reducerea taxelor si scaderea nivelului dobanzii, ci mentinerea sub control a inflatiei si a deficitului bugetar.

"Cei care fac politicile economice in Statele Unite au ales de cele mai multe ori sa adopte un rol activ in stimularea economiei si in stabilizarea pietelor financiare, in timp ce zona euro a optat pentru o strategie mai putin interventionista", a afirmat Natacha Valla, fost economist la Banca Centrala Europeana, angajata in prezent la Goldman Sachs in Paris.

Decalajul puternic dintre Europa si Statele Unite in ceea ce priveste politicile monetare si fiscale adoptate ar putea duce la concluzia ca economia zonei euro are nevoie de mai mult timp pentru a se redresa dupa ce s-a contractat cu 0,2% in trimestrul doi. Comisia Europeana estimeaza ca acest an va aduce cu sine cea mai scazuta crestere economica inregistrata din 2003 pana in prezent, intr-o perioada in care Germania si Spania aluneca incet in recesiune, iar economiile Frantei si Italiei se afla in stagnare.

"Europa se confrunta cu un declin de lunga durata si se va redresa doar in etape", a afirmat Dario Perkins, economist la ABN Amro in Londra.

Lipsa unui plan de impartire eficienta a costurilor intr-o perioada de criza intareste temerile ca efectele suportate vor fi si mai grave in cazul in c