În primul semestru din acest an, România s-a transformat într-un mare exportator de produse petroliere finite. În timp ce importurile de ţiţei (brut, neprelucrat) au însumat 2,11 milioane de

În primul semestru din acest an, România s-a transformat într-un mare exportator de produse petroliere finite. În timp ce importurile de ţiţei (brut, neprelucrat) au însumat 2,11 milioane de euro, exporturile de produse petroliere rezultate din rafinare au ajuns la valoarea de 1,5 milioane de euro.

Statisticile oficiale arată că România ar putea să-şi acopere cu prisosinţă, numai din resurse interne, consumul de petrol cu altă destinaţie decât producţia de energie electrică şi termică.

Însă companiile româneşti au preferat, firesc, să trimită la export produsele finite, fie şi numai pentru motivul că profitul rezultă din exportul de benzină sau motorină, nu din cel de ţiţei.

Un avantaj suplimentar, fructificat din plin de petroliştii români, este acela că vecinii nu prea deţin capacităţi de rafinare. Consumul intern de petrol al României este estimat la 5.000 de tone.

Valoarea exporturilor de produse petroliere se apropie de cea a importurilor

Resursele de petrol ar putea acoperi mai mult de jumătate din consumul intern. În primul semestru din acest an, România a fost însă un mare exportator de produse petroliere.

Potrivit datelor furnizate la sfârşitul săptămânii trecute de către Institutul Naţional de Statistică (INS), importurile de ţiţei la finele primului semestru erau în valoare de 2,11 miliarde de euro.

În aceeaşi perioadă, exporturile de produse petroliere, obţinute în România din rafinarea petrolului, totalizau aproape 1,5 miliarde de euro. Mai mult de jumătate din valoarea importurilor de ţiţei o reprezintă materia primă adusă în ţară din Kazahstan, potrivit aceleiaşi surse.

Ca o para