În urmă cu o lună (nr. 435 al Observatorului cultural), dl Michel Carrassou, deţinător al drepturilor de publicare a operei lui Benjamin Fondane, îi cerea dlui Mihai Şora să i se asocieze într-un comunicat pentru demascarea drept mincinoasă şi calomnioasă a unei fraze din cartea mea, O sută de zile cu Monica Lovinescu.

Cum dl Şora n-a făcut-o, şi înţeleg de ce – în scandalul publicării şi, apoi, al opririi de la publicare a operei lui Benjamin Fondane, domnia sa este, de fapt, victima! –, dl Carrassou şi-a scris comunicatul singur şi m-a somat să mă dezic de fraza respectivă. Mi-am exprimat, aşa cum am socotit eu de cuviinţă, regretul, adăugînd, aşa cum mi s-a părut mie că se cădea, circumstanţele în care s-a întîmplat să fiu implicată în acest eveniment. Am încercat, ca să mă exprim în termeni juridici, să vin cu proba verităţii sau a bunei-credinţe, cum spune un articol din Codul Penal: „Nu constituie infracţiunea de calomnie fapta cu privire la care s-a făcut proba verităţii sau cu privire la care făptuitorul dovedeşte că a avut motive rezonabile de a crede că este adevarată“. Am arătat în răspunsul meu că, pînă la un moment dat, Mihai Şora şi Luiza Palanciuc au lucrat şi publicat în baza unei autorizaţii date de dl Carrassou, apoi au lucrat ameninţaţi cu retragerea acestei autorizaţii. Am invocat în explicaţiile mele şi o sintagmă dintr-un mesaj al unui fondanian, susceptibil să ducă la această retragere. Sînt nevoită să reproduc aici, în apărarea mea, fragmente ceva mai extinse: „Je suis scandalisé qu’on sanctifie les victimes au nom de leurs bourreaux! […] Son excellence, votre maître Mihai Sora, place le nom de Fondane à coté de Mircea (sic!) Eliade, un «penseur» d’extrême droite et membre du mouvement légionnaire. […] La stratégie de s’emparer d’une victime est intolérable – c’est celle d’une nouvelle droite caviar (et je m’excuse encore pour l